Continui poveștile mele din Tulamben, un mic sat pescăresc de pe coasta de nord-est a insulei Bali, care este un adevărat paradis pentru fotografia subacvatică de macro. Celebru pentru epava USS Liberty, Tulamben ascunde o lume vibrantă de viețuitoare marine fascinante dar minuscule.

Printre cele mai fascinante întâlniri pe care le poți avea aici se numără o pereche de creaturi mici, dar pline de personalitate: melcul de mare Ceratosoma și creveta imperială (Periclimenes imperator), surprinși adesea împreună într-o relație unică.

Acești doi locuitori ai oceanului trăiesc o relație fascinantă, una care ar putea fi descrisă ca o prietenie interesantă, deși în lumea științei i se spune „comensalism”.
Pe scurt, comensalismul înseamnă că o specie beneficiază de pe urma celeilalte, fără să-i facă rău. În cazul nostru, creveta imperială are numai de câștigat din această legătură. Ea folosește melcul Ceratosoma pe post de taxi, deplasându-se în siguranță prin recif, fără să-și consume energia. În plus, stând pe un melc atât de toxic și neatractiv pentru prădători, are parte și de protecție. Coloritul ei chiar se adaptează în așa fel încât să se potrivească cu cel al gazdei, făcând-o aproape invizibilă.
Melcul, pe de altă parte, pare să nu fie deranjat deloc. Nu e afectat nici de greutatea crevetei, nici de prezența ei. Nu are niciun beneficiu clar, dar nici nu suferă din această relație.

Ce ne învață această relație?
Este interesant cum această legătură ne arată cât de bine adaptate pot fi unele specii una la cealaltă. Creveta știe exact ce tip de melc să caute, cel mai probabil ghidată de mirosurile sau substanțele chimice pe care acesta le eliberează în apă. Și dacă e nevoie, poate să „schimbe gazda”, mutându-se pe alt melc atunci când condițiile se schimbă.

Acest tip de interacțiune este doar un exemplu din multele relații complexe care se întâmplă zilnic în recifurile de corali. Ele ne arată cât de interconectate sunt viețile acestor mici creaturi marine și cât de importante sunt pentru echilibrul ecosistemelor. Din păcate, activitățile umane – cum ar fi poluarea, pescuitul excesiv sau încălzirea apelor – pot pune în pericol aceste legături delicate.

Așadar, data viitoare când te uiți la o fotografie cu o crevetă colorată „călărind” un melc de mare, gândește-te că nu este doar o imagine drăguță, ci o adevărată lecție despre cooperare, supraviețuire și frumusețea ascunsă a naturii subacvatice.

Mai multe despre fotografia subacvatică macro puteți citi : https://fishtale.ro/2025/05/30/tulamben-macro-10-sfaturi-practice/Mai multe despre pregătirea înainte de sesiunea foto aici:https://fishtale.ro/2025/03/31/fotografia-subacvatica-pregatirea/
Mai multe despre fotografia de wildlife și subacvatică aici: https://www.instagram.com/alinmiu/

