Testarea noului Olympus OMD EM1 mark2 a continuat intr-un safari diving in Marea Rosie, punctul principal de interes fiind recifurile din zona St. John’s.
Plecand de la premisa ca voi avea ca subiecti principali recifuri de corali, peisaje subacvatice si bancuri de pesti am optat pentru combinatia dintre Olympus OMD EM1 mark2 si un obiectiv M.Zuiko 8mm profisheye. Acest set-up a fost protejat cu carcasa Olympus PT EP14 si un dome Olympus PPO – E04.
Despre Olympus OMD EM1 mark2 am scris si aici iar despre obiectivul M.Zuiko 8mm profisheye am mai povestit si aici.
Ca si avantaje pricipale ale acestui sistem Olympus mentionez:
-o gama larga de lentile
-autofocalizare rapida
-ISO performant – calitatea imaginii la valori ISO mari
-posibilitatea de a inregistra filme 4K
-posibilitatea de a customiza cu functiile dorite de utilizator multe butoane de pe camera
-Dynamic range excelent
– stabilizare de imagine foarte buna mai ales daca este combinata cu lentile IS
– Olympus este singurul producator ce ofera intreaga gama de accesorii pentru fotografia subacvatica.
Ce mi-a placut la acest setup au fost urmatoarele:
– faptul ca exista doua butoane rotative pe care se pot seta in principal viteza si deschiderea obturatorului;
– Controlul total si foarte ergonomic asupra principalelor functii ale camerei, in utilizarea sa in modul Manual:
Ideea de a avea atat de multe butoane, ce se pot customiza in felul pe care ti-l doresti, este o incantare la o utilizare sub apa. Cel mai mult m-a ajutat levierul 2×2 care iti permite sa schimbi rapid comenzile de pe butoanele rotative. Astfel am setat ca mod principal cele doua butoane rotative pentru Speed si Aperture iar ca secundar ISO si WB. Astfel, doar trebuie sa actionezi levierul 2×2, ca sa schimbi functiile butoanelor rotative cu cele 2 setari. Acesta situatie a fost de folos in cavernele de la Claudia Reef, unde diferenta de lumina dintre exteriorul recifului si interiorul cavernelor era uriasa. Daca pentru exterior am folosit ISO 100-250 pentru interior a trebuit sa urc la ISO 850-2000. Totul s-a intamplat rapid si eficient cu ajutorul acestor butoane customizabile.
– Focusul extrem de rapid si care s-a descurcat bine si in conditii de iluminare slaba. Desi nu am folosit fotografierea in rafala, butonul declansator a functionat perfect si autofocusul si-a facut treaba atunci cand am realizat serii de fotografii cu pestele Napoleon si cu testoasa verde. Desi nu sunt niste performeri ai vitezei, sub apa atat pestii cat si testoasele se misca mult mai rapid decat noi. Iar atunci cand ei nu au chef de poze…tu trebuie sa te misti repede.
– Lentila fisheye care iti permite sa prinzi cadre largi si sa te apropii de subiecti, atunci cand acestia sunt de acord cu acesta apropiere…intima. Lentila iti ofera posibilitatea de ca fi creativ compozitional, permitand sa prinzi in cadru mai multe elemente in planuri diferite. Deasemenea efectul fisheye este interesant mai ales cand il folosesti in locuri inguste, cum au fost coridoarele din caverne.
Ce mi-a placut mai putin la acesta combinatie tine mai mult de specificul obiectivului:
– dimensiunile mari si greutatea ce se apropie de un sistem Dsrl. Desi gama mirrorless este pozitionata sub gama Dsrl, avantajul mare era diferenta de pret si greutatea sistemului mirrorless vs. Dsrl. Olympus OMD EM1 mark2 a crescut in dimensiuni si greutate fata de modelul anterior si fata de Olympus OMD EM5 mark 2. Desi carcasa din policarbonat este usoare, combinatia cu lentila, domul de sticla, brate, lumini de focalizare si blitzuri subacvatice ajunge la o greutate pe care o simti la mana atat sub apa cat si la transport.
Un alt punct nevralgic este domul de sticla, mai ales cand trebuie sa urci si sa cobori din zodiac, pe scara de pe puntea de diving, etc. Toate acestea iti solicita o atentie marita, pentru ca acest dom de sticla are tendinta de a se …sparge.
– distanta de lucru – trebuie sa recunoasc ca am muscat din regulator de ciuda de vreo cateva ori, atunci cand se plimbau rechinii la 5 metri de mine iar in poze par sa fie la 50 de metri! Exagerez nitel aici. Ideea e ca subiecti sfiosi, cum sunt rechinii, nu iti permit sa te apropii de ei atat de mult incat sa faci poze cu o lentila fisheye. Dar asta este situatia si trebuie sa iti asumi configuratia sistemului atunci cand itri in apa. Aici ar fi fost mai potrivit lentila M.Zuiko 7-14 sau M.Zuiko 9-18.
Un alt aspect care trebuie sa il amintesc este faptul ca Intotdeauna trebuie sa verifici functionalitatea sistemului inainte de intra in apa. Cum? Simplu, faceti o poza de control pe uscat, ca sa fiti siguri ca sistemul functioneaza. Eu am omis acest lucru la o scufundare si m-am trezit fara posibilitatea de a folosi blitzurile subacvatice. Explicatia – Aparatul a fost utilizat si de alti participanti in cadru prezentarilor despre fotografia subacvatica ce au avut loc pe barca de scufundari. Cineva a oprit blitzul de pe camera. In momentul in care am introdus camera in carcasa nu am verificat acest lucru. Blitzul de pe aparat are functia de declansator pentru blitzurile subacvatice externe. Astfel m-am trezit la 20 de metri sub apa ca nu am blitzuri. Asa ca m-am repliat si am decis sa folosesc lumina ambientala. Bine ca nu eram la o scufundare de noapte!
Dar ca sa concluzionam. Olympus OMD EM1 mark2 este o camera excelenta pentru fotografia subacvatica si pentru filmari(4K). Faptul ca exista o larga gama de lentile ce se pot utiliza sub apa reprezinta un alt atu atunci cand decizi sa achizitionezi un sistem de fotografie subacvatica.
Desi pretul a mai crescut si el, ramane unul dintre cele mai competitive atunci cand vorbim despre comparatia cu un sistem Dsrl sau cu sistemele bazate pe Sony(desi aici intram in zona de fullframe). Totodata greutatea, dimensiunile si pretul mai mici sunt avantaje care sunt greu de combatut.